Fiecare convorbire telefonică pe care o am cu mama se încheie cu aceste cuvinte: Ai grijă de tine!
Normal că am grijă de mine. Uite, azi m-am trezit la 7, am pregătit pachetul copilului, m-am jucat cu el, am alergat la școală, m-am întors, am făcut de mâncare, l-am luat de la grădiniță, ne-am jucat, am muncit, am făcut curat și iar mâncare, am învățat, între timp am apucat să schimb trei vorbe cu jumătatea mea mai bună ( i se mai spune şi soţ ), dacă am avut o zi bună cu siguranța am apucat să ne și ținem în brațe pentru 30 de secunde, în timp ce cineva ne trage de mânecă că vrea să se joace, am băgat ceva rufe la spălat, am călcat o altă serie, seara am picat lată…dar sigur că am avut grijă de mine. Cum?… Când?…Între timp.
Ce inteleg prietenele mele prin a avea grija de ele
De când aud aproape zilnic cuvintele astea am început să mă gândesc ce presupune până la urmă să am grijă de mine. Am început să citesc despre asta pe bloguri, în reviste şi în cărţi. Am început să îmi întreb prietenele cum au ele grijă de ele şi am reuşit să fac o mică listă despre ce înţelege fiecare dintre ele prin asta:
- “să mănânc sănătos”
- “să am grijă să nu mă înbolnăvesc”
- “să fac doar ce îmi place”
- “să ajung o dată pe lună la cosmetică”
- “să nu mă mai las enervată de toate chestiile mici şi neimportante”
- “să merg la sală”
- “să nu mai mănânc junk food”
- “să fac zilnic ceva care mă bucură”
- “să doooorm”
- “să am 1 oră pe zi doar pentru mine”
- “să fiu mai egoistă”
Grijă de sine a celor din jurul meu se pierde în noianul de activităţi zilnice şi griji constante pe care şi le fac pentru alţii. Indiferent de forma pe care o ia grija de sine un element este însă comun: grijă de sine a celor din jurul meu se pierde în noianul de activităţi zilnice şi griji constante pe care şi le fac pentru alţii. Se pare că e un dat al femeilor să îi îngrijească pe cei din jurul lor, copii, soţi, părinţi, dar majoritatea dintre noi avem o problemă cu a avea grijă de propria noastră stare de bine.
În căutările mele pe net legate de acest subiect cel mai des am întâlnit exemplul intrucţiunilor primite de părinţi la începutul unei călătorii cu avionul: în cazul unei situaţi de urgenţă înainte de a-ți ajuta copilul trebuie să te asiguri că ai tu pusă masca de oxigen. Ideia este că, pentru a putea avea grijă de cei din jurul tău, trebuie să fii tu însăți puternică și echilibrată. E un clişeu, dar asta nu înseamnă că este mai puţin adevărat.
Ce inseamna pentru mine sa am grija de mine
Pentru mine grija de sine înseamnă până la urmă dorința de a ajunge la o stare de echilibru, între Corp, Minte şi Suflet.
După zile de întrebări am ajuns la o singură concluzie: pentru mine grija de sine înseamnă până la urmă dorința de a ajunge la o stare de echilibru, între Corp, Minte şi Suflet, aşa pot ajunge să fac tot ce îmi doresc pentru mine şi pentru cei din jurul meu. Uşor de zis, mai greu însă de făcut. Pentru că, deşi am încercat, echilibrul ăsta nu se obţine aşa uşor. Uneori am impresia că nu o să ajung niciodată la el.
Nu ştiu încă cum să ajung la echilibru, dar ca despre orice altceva pe lumea asta pot învăţa. Nu am soluţii garantate, dar cred că e un mare pas înainte faptul că am aflat totuşi ceea ce trebuie să caut.Cu siguranţă nu am ascultat multe dintre sfaturile mamei pe care mi le-a dat de-a lungul timpului, pe cele mai multe nu le-am înţeles. Pe multe nu le înţeleg nici acum, altora le-am descoperit abia acum înţelepciunea.
Dar sfatul ăsta pe care mi-l spune zilnic simt că trebuie să îl urmez. Până la urmă a devenit bunică, a intrat într-un grup select şi ştie ce vorbeşte .
Doar că pentru a-i asculta sfatul am nevoie de un pic de ajutor. Trebuie să învăț să am grijă de mine. Pentru că, undeva pe drum cred că am uitat asta sau poate nu am știut niciodată. Aș fi avut nevoie să o văd pe mama având ea singură grijă de ea, ceea ce nu a prea făcut, poate de aceea îmi și dă sfatul ăsta acum.
Nimic nu se compara cu intelepciunea mamei
Blogul Sfaturile bunicii a început ca un blog de sfaturi practice adunate de la bunicile noastre, cred însă că înțelepciunea lor, înţelepciunea mamei mele, nu se rezumă doar la idei privind scoaterea petelor, folosirea plantelor sau trucuri pentru bucate gustoase, există o înțelepciune care vine din experiența pe care viața ți-o dă. Iar sfatul mamei mele vine din experienţa ei, poate că ea nu mai poate face prea multe în legătură cu asta, dar eu pot.
Aşa că am hotărât că drumul acestui blog se va schimba, voi pleca într-o călătorie la capatul căreia sper să ştiu cum să am grijă de mine. Categoriile site-ului vor fi diferite, se vor împărți în trei mare teme: Corp, Minte și Suflet, temele pe care le voi aborda se vor schimba și ele, dar spiritul lui va rămâne același.
Călătorie aceasta o fac pentru mine, dar nu trebuie să o fac singură. Sper să îmi fiţi alături, cu sfaturile și experiențele voastre!
