Cu toții dorim să avem grijă de noi, doar că bunele intenții nu sunt niciodată de ajuns. Câți dintre noi nu și-au spus: “De mâine o să mă duc la sală! De mâine o să țin regim! De mâine nu mai stau până târziu la televizor! De mâine o să citesc mai mult!” şi mai ales clasicul “De mâine o să învăț!”

Tendința asta de a amâna să facem ceea ce ne dorim cu adevărat poate fi o adevărată boală, de care cu toții am suferit la un moment dat. Eu recunosc că sufăr de ea de ceva vreme. Înțelepciunea populară ne spune: “Nu lăsa pe mâine ce poți face azi”, timpurile moderne i-au dat un nume mai lung și complicat: a procrastina.

Dex online spune despre lene așa

A PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. (Liv.) A amâna în mod nejustificat începerea unei acțiuni, în special din cauza neglijenței habituale sau a lenei; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. [ < engl. procrastinate cca. 1548 < lat. prōcrastinātum: pro- („pentru”) și crastinus („ce ține de ziua de mâine”), cf. it. procrastinare, port. procrastinar, sued. prokrastinera].

Sunt câteva cuvinte grele în definiția asta, cele care mie nu îmi pică tocmai bine sunt neglijență și lene. Nu îmi plac pentru că dacă mă privesc cu atenție în oglindă îmi dau seama că sunt principalele motive pentru care nu fac diverse lucruri de care am nevoie pentru a mă simți mai bine. Ce intră la capitolul lene? Păi de exemplu nu fac suficient sport: “… e atât de bine dimineața în pat. Lasă că mă trezesc mâine cu 10 minute mai devreme ca să fac mișcare. Dar de mâine, azi mai stau…un pic.”

Iar la neglijență mă descurc și mai bine! “Simt o durere ușoară la o măsea. Dar nu îmi place deloc mirosul de la stomatolog și parcă nici nu mă doare așa de tare. Lasă că mi s-a părut. Mai văd cum mă simt săptămâna viitoare. “Nu știu dacă procrastinarea este o boală sau poate un păcat, dar cred că dacă ar fi o boală ar fi cea mai populară de pe pământ, nu e cineva care să nu fi fost atins de ea. Dacă e un păcat, nu cred că e cineva atât de curat încât să poată arunca primul piatra.

De ce vă vorbesc despre procrastinare? Pentru că dacă vreau să învăț să am grijă de mine trebuie să îmi cunosc mai bine principalul meu dușman şi să găsesc modalităţi de a-l învinge. Iar pentru asta mă întorc către voi, cei care suferiţi ca şi mine din cauză că amânaţi să faceţi ceea ce trebuie, dar reuşiţi să vă învingeţi duşmanul, chiar dacă nu întotdeauna .
Care sunt trucurile care vă ajută să nu lăsaţi pe mâine ceea ce puteţi face azi?