Poate vi se va parea cinica urmatoarea comparatie, dar sa incercam sa trecem peste indignarea de moment. Este vorba despre piata internationala a relatiilor. Nu ma injurati, nu ma blestemati. Asta e : sexul si amorul s-au internationalizat. Ca stim bine: nimic nu poate scapa globalizarii.
Spre deosebire de „evantaiul de posibilitati” din prezent, mintile au ramas cam la fel de inchise si imbacsite ca inainte. Cine declara ca are o relatie cu un strain va starni multe unde si valuri cand arunca pietricica in lacul gurii lumii. Daca e vorba si de o relatie interrasiala, atunci tsunami-ul ne paste pe toti. Numai ca fizionomia reactiilor e diferita.
Cel mai mult oamenilor le pasa de situatia economica a respectivului. Daca e si cu ceva ani mai in varsta (atentie, cativa nu inseamna mereu cateva decenii) sau daca nu se incadreaza in standardul de « aratos » al onorabilului comentator, consistenta contului bancar devine de o certitudine mai zdrobitoare decat daca ar avea in fata extrasul. Cand aud ca ai o relatie cu un om care se-ntampla sa bifeze cele doua criterii de mai sus, devii brusc pasibila de o acuzatie de prostitutie.
Asta e reactia celor pentru care un strain nu e un om, cu toate ale lui, ci un card si un pasaport umblator. Strainul este respectat doar prin prisma apartenentei sale la o anumita natie. Dar cu viziunea asta suntem obisnuiti . Cam la fel cum am facut-o cu alte metehne care ne puncteaza viata cotidiana : spagi, nervi, functionari plictisiti si incompetenti, flegme matinale si excremente canine pe trotuare.
Cea care ma intereseaza insa ca fenomen social e o alta reactie. Aia a barbatului roman care considera ca strainul nu apreciaza romancele la adevarata lor valoare. Cel care crede ca pentru strain nu sunt decat „bucati de carne” si ca doar un conational le poate pretui cum se cuvine „mintea si sufletul”. Asta intr-o tara care se lauda cu cifre cutremuratoare in ceea ce priveste violenta domestica. Dintre acestia, daca mai ai si norocul de a da peste vreun nationalist pur-sange, conversatiile tind sa atinga culmi de nebanuit ale ridicolului.
Femeia romanca e un bun national ce trebuie aparat de invadatorii straini. Cum e vorba de o „predare” de buna-voie in majoritatea cazurilor, femeia trebuie trezita. I se va spune cat de imorali sunt barbatii din vest, cum nu mai stiu valoarea lucrurilor profunde, cum le apreciaza numai pentru ambalaj si cum le vor parasi oricand pentru un produs concurent si cum le vor corupe mintea. Si cum nu e nici ortodox, nici sarmalele nu-i plac si n-are nici un cuvant precum « dor » in limba lui nativa…
Iar asta intra intr-un tablou mai larg, plin de contradictii. Avem pe de o parte, vesnicele laude ale frumusetii femeilor romance. Ma umple mereu de dezgust marketarea Romaniei, in situatii oficiale sau informale, ca „tara cu femei frumoase”. Am mereu senzatia ca facem turism sexual, ferindu-ne ipocrit sa-l denumim ca atare. De la campania Gandul, in ambalaj pretins quality (va amintiti de numarul mare de femei mai frumoase decat „Kate si sora-sa” cu care se laudau), pana la intrebarile imbecile adresate de reporteri oricarui strain care ne calca tara, de la fotbalisti si cantareti la suporterii echipelor de fotbal, toti au de bifat chestionarul „Cum vi se par femeile noastre?” intrucat partea feminina a populatiei se alatura obiectivelor care pot fi monetizate intr-un fel sau altul.
Le vindem strainilor ca la talcioc, dar ridicam sprancene suspicioase cand au relatii in adevaratul sens al cuvantului cu acestia, punandu-le la indoiala moralitatea si legitimitatea alegerilor. Le reducem la statutul de uter producator de copii atata timp cat „statul” beneficiaza de pe urma produselor lor, dar nu le dam voie sa decida cu cine vor procrea. Brusc, devin interesate vanatoare de cetatenii cu staif.
E urat cand femeia nu mai vrea sa fie casnica si pune cariera pe primul plan. E de-un egoism feroce si-si neaga menirea cu care a inzestrat-o natura. Iar cand vrea sa fie casnica, dar o face intr-o familie germana, franceza etc, iarasi, se vinde ca o sclava. Sa fie sclava in tara ei, nu pe meleaguri straine!
Societate romaneasca, mare ti-e ipocrizia.
