Era băutura care anunța sfârșitul iernii în curțile de la țară. Berea de urzici, băutura tonică verde a satului de altădată, se făcea din câteva mâini de urzici fragede, zahăr și o lămâie, atât cât avea fiecare gospodină la îndemână. Răcoritoare, ușor acrișoară și cu o spumă fină, era întăritorul pe care bunicii îl beau ca să-și revină după lunile reci.
Vestea bună este că o poți face și tu acasă, fără ustensile speciale și fără pricepere de berar. În patru zile ai pe masă un suc fermentat, sănătos și aproape fără alcool. Hai să vedem cum.
Ce este berea de urzici și de ce merită să o încerci
Surpriza e că nu seamănă deloc cu berea de la magazin. Este o băutură ușor fermentată din urzici fierte, zahăr, lămâie și drojdie, cu un conținut de alcool sub 1%, mai aproape de o limonadă cu bule decât de o bere tare.
Gustul iese verzui și aromat, ușor acrișor de la lămâie și plăcut de efervescent. La sat i se spunea „tonic” cu un motiv întemeiat. Urzica (Urtica dioica) este recunoscută pentru conținutul bogat de fier, vitamina C și minerale, exact ce-i lipsea organismului după o iarnă lungă, fără verdețuri proaspete.
Bea-o ca pe o tradiție frumoasă, cu moderație, nu ca pe un leac. Băuturile fermentate din plante au o istorie veche și în bucătăria românească, și în cea britanică, unde „nettle beer” se face de generații.
Când culegi urzicile și cum o faci în siguranță
Toamnă sau vara târziu nu mai ai ce căuta după urzici de bere. Cele mai bune se culeg primăvara devreme și la început de vară, când vârfurile sunt fragede și de un verde intens. Iei doar primele 4-6 frunze din vârful plantei, înainte ca urzica să facă flori.
Culege întotdeauna cu mănuși groase și pantaloni lungi, ca să scapi de usturime. Alege locuri curate, departe de marginea drumului, de culturi stropite sau de zonele pe unde umblă animalele.
Greșeala clasică a începătorilor este să rupă urzici bătrâne, înflorite sau îngălbenite. Acelea dau un gust amar și aspru și îți strică toată băutura.
Ingredientele de care ai nevoie
Pentru aproximativ 4-5 litri de bere de urzici îți trebuie:
- 500 g vârfuri de urzici proaspete
- 4 litri de apă
- 400-500 g zahăr
- 2 lămâi
- un plic de drojdie uscată (sau drojdie proaspătă, cât o alună)
Mai pregătește o oală mare, o sită sau un tifon pentru strecurat și sticle curate cu dop. Opțional, o linguriță de cremă de tartru rotunjește gustul. Folosește numai sticle groase, gândite pentru băuturi carbogazoase, fiindcă cele subțiri pot sări de la presiune.
Cum prepari berea de urzici pas cu pas
De la cules până la îmbuteliere durează 3-4 zile, iar lucrul tău efectiv e de o jumătate de oră. Iată pașii:
- Spală bine urzicile și fierbe-le în cei 4 litri de apă timp de 15-20 de minute, până se înmoaie.
- Strecoară lichidul fierbinte peste zahăr și amestecă până se dizolvă complet, apoi adaugă zeama și coaja celor două lămâi.
- Lasă lichidul să se răcească până devine doar călduț, în jur de 30-35 de grade. Dacă e fierbinte, drojdia moare și fermentația nu mai pornește.
- Adaugă drojdia dizolvată în puțină apă caldă, acoperă vasul cu un tifon și ține-l la temperatura camerei 2-3 zile, cât să facă bule fine la suprafață.
Îmbutelierea, păstrarea și cum o servești
Aici greșesc cei mai mulți, la presiune. Toarnă berea de urzici în sticle curate doar după ce a fermentat ușor, lăsând un deget de spațiu gol în gât. Închide-le bine și ține-le la rece, unde rezistă 1-2 săptămâni.
În primele zile deschide din când în când dopul, ca să iasă gazul în exces. Așa eviți ca sticla să se spargă.
Se bea rece, direct din frigider. Toarn-o cu grijă, ca să lași depunerea de drojdie pe fundul sticlei, și pune în pahar o feliuță de lămâie sau câteva frunze de mentă. E alternativa firească la sucurile acidulate din comerț.
Trei reguli de aur pentru o bere de urzici reușită
Reține aceste trei principii simple care fac diferența între o băutură reușită și una ratată:
- Culege doar vârfuri fragede, primăvara sau la început de vară, cu mănuși
- Pune drojdia numai în lichidul călduț, sub 35 de grade, niciodată fierbinte
- Fermentează 2-3 zile, îmbuteliază în sticle groase și ține la rece, maximum 1-2 săptămâni
Berea de urzici nu cere bani și nici talent deosebit, doar puțină răbdare și o plimbare pe câmp. E genul de rețetă care leagă generațiile, dusă din bunică în nepoată, fără să-și piardă farmecul.
Încearc-o măcar o dată în primăvara asta. Vei descoperi că berea de urzici, băutura tonică verde a satului de altădată, are un gust pe care niciun suc din comerț nu-l poate copia.
