angela.
19 iunie (vineri), 2026
angela.

De ce ziceau bătrânii „după Sf. Ilie nu te mai scălda în râu„. Iată miezul practic!

De ce ziceau bătrânii „după Sf. Ilie nu te mai scălda în râu„. Iată miezul practic!

Există o vorbă pe care bunicii o spuneau în fiecare iulie, cu o siguranță care nu lăsa loc de discuție. „După Sf. Ilie nu te mai scălda în râu!” De ce spuneau bătrânii asta, dacă afară încă era arșiță și apa părea la fel de primitoare ca în iunie?

Răspunsul nu e nici pe departe o superstiție goală. În spatele acestei credințe vechi se ascunde o observație fină despre cum se schimbă vremea spre sfârșitul verii. Hai să o lămurim cu calm, fără să luăm în derâdere ce ne-au lăsat bătrânii.

Ce înseamnă, de fapt, vorba cu scăldatul după Sf. Ilie

Sfântul Ilie se prăznuiește pe 20 iulie, una dintre cele mai însemnate sărbători de vară la români. Credința spune că de la această zi încolo apele „se răcesc” și nu mai e bine să intri în ele.

În satul tradițional, avertismentul suna aproape ca o poruncă. Copiii care alergau spre râu erau opriți cu vorba că „a trecut Ilie, gata cu scăldatul”. Nimeni nu cerea explicații, fiindcă toți o auziseră din moși-strămoși.

Ideea că sfântul „închide” apele venea din rolul lui aparte în calendarul popular. El marca un hotar, un punct după care vara începea, încet, să dea înapoi.

De ce ar „spurca” sau „răci” sfântul apele

În folclor, Sfântul Ilie e stăpânul tunetelor, al fulgerelor și al ploilor de vară. Ziua lui aduce des furtuni puternice, iar de aici s-a născut credința că el „spurcă” sau „răcește” apele.

O variantă spune că, trecând cu carul de foc pe cer, sfântul scapă ceva în râuri. Alta, mai colorată, povestește că un cerb urinează în apă după Ilie, o imagine simbolică pentru apa care nu mai e curată.

Cel care nu asculta, ziceau bătrânii, se alegea cu boală, cu frisoane sau cu o sperietură în apă. Așa se amesteca, firesc, credința religioasă cu observația despre natură. Culegerile de folclor ale lui Tudor Pamfile și ale lui Simion Florea Marian adună multe astfel de mărturii despre sărbătoarea de pe 20 iulie.

De ce chiar se răcesc apele după 20 iulie

Dincolo de legendă, vorba are un sâmbure cât se poate de real. De la 20 iulie până la finalul lui august se pierd aproape 60 de minute de lumină, iar nopțile se răcoresc vizibil.

Apa râurilor și a lacurilor nu se mai încălzește la fel ca în toiul verii. Când corpul tău e fierbinte de la soare și intri brusc în apă rece, diferența de temperatură crește riscul de șoc termic și de crampe musculare.

Pericolul apare mai ales când diferența depășește 5 grade. Bătrânii nu aveau termometre, dar simțeau pe pielea lor că apa „înțeapă” altfel după Ilie. Salvamontul și ISU avertizează an de an că iulie și august adună cele mai multe înecuri, multe în ape neamenajate.

Câteva reguli simple țin pericolul departe:

  • Intră treptat în apă, mai întâi cu picioarele, apoi stropește-ți pieptul și ceafa vreun minut.
  • Nu te scălda imediat după masă sau după ore lungi la soare.
  • Ferește copiii de râurile de munte din august, unde apa coboară des sub 18 grade.

Aceeași vorbă, alte sărbători

Credința despre răcirea apelor nu e legată doar de Sf. Ilie. În unele zone, hotarul scăldatului e pus la Probejenie, pe 6 august, iar în altele la Sfânta Maria Mare, pe 15 august.

În sudul țării, unde verile sunt lungi și fierbinți, limita se mută adesea spre mijlocul lui august. La munte și în nord se respectă data de 20 iulie. Tocmai această variație arată că vorba e practică, nu rigidă, fiindcă hotarul adevărat e clipa când aerul și apa se răcoresc în zona ta.

Ce să reții din vorba bătrânilor

Pe scurt, înțelepciunea din spatele acestei credințe se strânge în câteva idei:

  • Sf. Ilie, pe 20 iulie, e hotarul tradițional după care apele încep să se răcească.
  • Explicația din folclor: sfântul furtunilor „spurcă” apele, semn că s-a încheiat vremea de scăldat.
  • Miezul practic: nopți mai reci, apă mai rece, risc de șoc termic peste o diferență de 5 grade.
  • Aceeași vorbă apare și la Probejenie sau la Sfânta Maria Mare, în funcție de regiune.

Așadar, „După Sf. Ilie nu te mai scălda în râu!” De ce spuneau bătrânii asta acum înțelegem mai bine: nu din frică oarbă, ci dintr-o citire atentă a naturii. Ei traduceau în cuvinte de credință ceea ce noi măsurăm azi cu termometrul.

Data viitoare când auzi vorba asta de la cineva mai în vârstă, ascultă-o cu respect. În spatele ei stau generații care au învățat, pe pielea lor, când e bine să te bucuri de apă și când e mai cuminte să te tragi pe mal.

Alte informații utile:

Credință

Sfaturile părintelui Petru Marcel Suciu: „Oamenii optimiști se îmbolnăvesc mai greu”

1 Ianuarie ♰♰♰ Citește Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare 🙏🙏🙏
Credință

1 Ianuarie ♰♰♰ Citește Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare 🙏🙏🙏

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare și de ce este bine să îl căutam în rugăciunile noastre
Credință

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare și de ce este bine să îl căutam în rugăciunile noastre

Rugăciunea către Sfântul Ilie pe care o rosteau bătrânii pentru ploaie și ferire de rele
Credință

Rugăciunea către Sfântul Ilie pe care o rosteau bătrânii pentru ploaie și ferire de rele

De Sf. Ilie, ciobanii coborau de pe culmi la nedeie. Iată cum se sărbătorea la stână!
Credință

De Sf. Ilie, ciobanii coborau de pe culmi la nedeie. Iată cum se sărbătorea la stână!

De ce e Sfântul Ilie ocrotitorul aviatorilor români. Iată povestea din 1913!
Credință

De ce e Sfântul Ilie ocrotitorul aviatorilor români. Iată povestea din 1913!

De Sf. Ilie, bătrânii vorbeau în zicale. Câte mai ții minte pe de rost?
Credință

De Sf. Ilie, bătrânii vorbeau în zicale. Câte mai ții minte pe de rost?

Ce nu e bine să faci de Sf. Ilie. Iată ce credeau bătrânii ca să nu atragă grindina și trăsnetul!
Credință

Ce nu e bine să faci de Sf. Ilie. Iată ce credeau bătrânii ca să nu atragă grindina și trăsnetul!

De ce seamănă Sfântul Ilie cu vechiul „stăpân al tunetelor„. Iată ce spune istoria!
Credință

De ce seamănă Sfântul Ilie cu vechiul „stăpân al tunetelor„. Iată ce spune istoria!

Crenguța de salcie la brâu de Sf. Ilie. Iată ce credeau bătrânii că alungă trăsnetul!
Credință

Crenguța de salcie la brâu de Sf. Ilie. Iată ce credeau bătrânii că alungă trăsnetul!

Leave Comment
  • Toate Rețetele
  • Rețete de post
  • Prăjituri și deserturi
  • Supe și Ciorbe
  • Sfaturi Practice
  • Bucătăria mea
  • Casă și grădină
  • Remedii Naturiste
No Result
View All Result
Clatite dospite de post

Clătite dospite DE POST – foarte moi și pufoase. Merită încercate!

Varza calita, de post

Varză călită – rețetă de post. Iese extraordinar de bună și gustoasă!

Prajitura Medana

Prăjitura Medana – de post – pufoasă și absolut minunată

Turte de casa pufoase

Turte pufoase făcute acasă: o rețetă pe cât de simplă pe atât de gustoasă. Rețetă de post

TURTE de POST – După o Rețetă VECHE. Așa le făcea BUNICA

Placinte de post cu varza

Plăcinte de post, cu varză: foarte sățioase și pufoase

Supa de legume

Supa de legume și linte: Delicioasă și rapid de pregătit! Rețetă de post!

Chec cu cacao de post

Chec pufos cu cacao – DE POST – o rețetă ușoară cu un rezultat deosebit de gustos

NEGRESĂ cu NUCI și GEM – era Bucuria COPILĂRIEI! Iți mai amintești acel MIROS MINUNAT din Bucătărie?

Cozonac cu mac

Cozonac cu umplutură de mac: de post – în Moldova i se spune „învârtită cu mac”

Turtite de post

Turtițe pufoase și moi, de post – fără ouă sau lapte

Ciorba de post

Ciorbă de legume – rețetă de post: gustoasă, sățioasă și ușor de pregătit

Iahnie cu boia de ardei

Fasole BĂTUTĂ cu Ceapă și Usturoi – REȚETĂ de POST

tort sanatos de curmale si ciocolata

Fără zahăr și fără făină – Prăjitură sănătoasă cu ciocolată! Este și de post

reteta de aluat de post

Rețetă de aluat de post: perfect pentru pizza, plăcinte, gogoși

Chec zebra de post

Chec zebră DE POST, cu portocale și cacao – un desert pufos și aromat

Placinte moi cu umplutura de varza

Plăcinte cu varză DE POST – întotdeauna moi și pufoase

Chiftele de linte

Cele mai bune chiftele de linte: rețetă DE POST. Extraordinar de gustoase și sățioase

Salată de vinete cu legume – un preparat gustos și consistent pentru iarnă

Pilaf dulce de post

Pilaf dulce delicios cu fructe proaspete și fructe uscate! Rețetă de post!

  • Prima pagină
  • Despre
  • Contact

© 2023 Sfaturile Bunicii Angela - Rețete Culinare De La Țară

No Result
View All Result
  • Contact
  • Despre
  • Privacy Policy

© 2023 Sfaturile Bunicii Angela - Rețete Culinare De La Țară