Era o vreme când seceta nu se rezolva cu prognoze meteo, ci cu credință și răbdare. Bunicii noștri știau exact ce să facă atunci când pământul crăpa de uscăciune și grâul se cocea înainte de vreme.
Tocmai de aici vine Rugăciunea către Sfântul Ilie, rostită de bătrâni pentru ploaie și ferire de rele, o tradiție pe care multe gospodine o țin minte de la mama și de la bunica lor. Hai să vedem de unde pornește și cum se rostește acasă, în fața icoanei.
De ce se roagă oamenii Sfântului Ilie pentru ploaie
Sfântul Proroc Ilie este cinstit pe 20 iulie, exact când vara e în toi și arșița amenință recolta. El este socotit mijlocitor pentru ploaie la vreme de secetă și ocrotitor împotriva trăsnetului și a furtunii.
Legătura nu e întâmplătoare. În Cărțile Regilor se spune că, la rugăciunea lui Ilie, cerul s-a închis trei ani și jumătate, iar apoi tot la cuvântul lui a venit ploaia, pe muntele Carmel. Tradiția ortodoxă îl arată ridicat la cer într-un car de foc, de aceea poporul l-a legat de tunete și fulgere.
În satele românești, oamenii îi rosteau rugăciunea atât la biserică, cât și acasă, când pământul ardea sub picioare.
Când se rostește rugăciunea Sfântului Ilie
Cel mai potrivit moment este chiar ziua sfântului, 20 iulie, dar nu e singurul. Bătrânii o spuneau în orice zi toridă, când seceta amenința grădina și holdele, și mulți o rosteau seară, înainte de culcare, ca ferire de trăsnet și de vreme rea.
De Sfântul Ilie, gospodarii nu ieșeau la câmp și mergeau la slujbă. Era și un semn de respect, și o pauză binevenită în mijlocul muncilor de vară.
Adevărul e simplu. Rugăciunea se poate spune ori de câte ori ai nevoie de ploaie sau de liniște în vreme de furtună.
O rugăciune scurtă pe care o știau bătrânii pe de rost
Nu trebuie cuvinte complicate. O rugăciune simplă, ușor de reținut, sună cam așa:
‘Sfinte Proorocule Ilie, cel ce ai oprit și ai dat ploaie pe pământ cu rugăciunea ta, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi păcătoșii, să trimită ploaie roditoare peste ogoare și să ne ferească de trăsnet, de grindină și de toată primejdia. Amin.’
Se rostește cu credință, în fața icoanei, cu o lumânare sau o candelă aprinsă. Important este să fie spusă din inimă, nu repede și pe nerăsuflate.
Acatistul Sfântului Ilie și rolul lui de mijlocitor
Forma mai lungă a rugăciunii este Acatistul Sfântului Ilie, alcătuit din 13 condace și 12 icoase. Se citește de obicei dimineața, stând în picioare în fața icoanei, după rânduiala obișnuită a acatistelor.
Mulți credincioși îl citesc 40 de zile la rând, atunci când au o cerere stăruitoare. Îl găsești în cărțile de rugăciuni și în acatistier, așa că poate fi citit liniștit acasă, nu doar la biserică.
Un lucru merită ținut minte. Sfântul Ilie este mijlocitor, nu stăpân al ploii, iar rugăciunea se înalță către Dumnezeu prin mijlocirea lui.
Cum se rugau bătrânii în vreme de secetă
Când seceta se prelungea, oamenii nu rămâneau singuri în fața ei. Ieșeau uneori cu preotul la câmp și făceau rugăciune de obște pentru ploaie, cerând mijlocirea Sfântului Ilie.
Rugăciunea mergea mână în mână cu postul și milostenia, ca semn de pocăință și de încredere. Era un gest de comunitate, în care tot satul aducea aceeași cerere.
Ce să reții despre rugăciunea Sfântului Ilie
Iată câteva idei esențiale de păstrat despre această rugăciune a Sfântului Ilie:
- Sfântul Ilie se prăznuiește pe 20 iulie.
- Rugăciunea se rostește pentru ploaie la secetă și ferire de trăsnet.
- Poate fi spusă acasă, în fața icoanei, cu o lumânare aprinsă.
- Acatistul este forma lungă, citită în zilele de mare nevoie, uneori 40 de zile la rând.
Așa s-a păstrat, din bătrâni, o credință caldă și plină de încredere, departe de orice teamă goală. Rugăciunea către Sfântul Ilie, rostită de bătrâni pentru ploaie și ferire de rele, nu e o formulă magică, ci o cerere smerită pusă în mâinile lui Dumnezeu.
Dacă vrei să o ții vie, spune-o cu inima curată și învață-i cuvintele și pe cei mici. Tradițiile rămân vii doar atâta vreme cât le trecem mai departe, din generație în generație.
