angela.
19 iunie (vineri), 2026
angela.

De ce seamănă Sfântul Ilie cu vechiul „stăpân al tunetelor„. Iată ce spune istoria!

De ce seamănă Sfântul Ilie cu vechiul „stăpân al tunetelor„. Iată ce spune istoria!

În fiecare an, pe 20 iulie, când cerul verii se întunecă brusc și bubuie a furtună, bătrânii spun cu jumătate de glas că „a pornit Sfântul Ilie cu carul pe cer”. Întrebarea cum a luat Sfântul Ilie locul vechiului „zeu al tunetului” din credința strămoșilor are un răspuns care ține mai mult de istorie și de cultură decât de superstiție.

Nu este o legendă inventată peste noapte. Este o moștenire veche de peste o mie de ani, în care imaginile dintr-o credință mai veche s-au lipit firesc de figura unui prooroc creștin.

Cine era stăpânul tunetului în care credeau strămoșii noștri

Înainte de creștinare, popoarele de pe aceste meleaguri se închinau unui stăpân al cerului care ținea în mână tunetul, fulgerul și ploaia. Era cea mai temută putere a naturii, fiindcă de el depindeau recoltele și viața satului.

Oamenii și-l imaginau ca pe un călăreț puternic care străbătea bolta și lovea pământul cu săgeți de foc. La slavi purta numele de Perun, iar la alte popoare indo-europene apare aceeași figură, Zeus la greci, Jupiter la romani, Thor la nordici.

Tunetul nu era doar zgomot, ci semnul mâniei sau al puterii divine. Iar ploaia care urma însemna viață pentru câmp, motiv pentru care această divinitate a furtunii era legată strâns de roadele pământului.

Cum a ajuns Sfântul Ilie să fie legat de tunet și fulger

Sfântul Ilie a preluat în folclorul românesc atributele vechiului stăpân al tunetului pentru un motiv simplu, imaginea lui din Biblie se potrivea uimitor peste credințele de dinainte. În Cartea a IV-a a Regilor se spune că proorocul Ilie nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc, tras de cai de foc, în mijlocul unui vârtej de vânt.

Tot el, după mărturia Scripturii, se roagă și cerul se închide trei ani și jumătate fără ploaie, apoi se roagă din nou și plouă. Un om legat de foc, de cer și de ploaie.

Pentru oamenii de altădată, suprapunerea a venit de la sine. Au auzit tunetul și l-au înțeles drept huruitul roților carului ceresc pe bolta înaltă.

Ce spune folclorul despre Sfântul Ilie și furtunile de vară

În credința populară, Sfântul Ilie aleargă cu carul de foc pe cer și azvârle săgeți aprinse după necuratul care se ascunde, iar tunetele și fulgerele verii sunt urmele acestei urmăriri. De aici și convingerea că de ziua lui, pe 20 iulie, aproape mereu plouă sau tună.

Bătrânii nu lucrau în acea zi la câmp și mai ales nu umblau cu fânul ori cu secerișul, de teama trăsnetului și a grindinii. Tot popular se spunea că merele nu se mănâncă înainte de această perioadă, iar de Sânt-Ilie „se strică” vremea, adică pornesc furtunile.

Aici se împletesc limpede elemente creștine cu rămășițe ale credințelor vechi. Furtunile reale din a doua jumătate a lui iulie, frecvente la noi, au dat greutate practică legendei, fiindcă oamenii chiar vedeau cerul dezlănțuindu-se chiar în jurul zilei sfântului.

Ce spune Biserica, dincolo de poveștile din bătrâni

Biserica însă îl cinstește pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul ca pe un om credincios și plin de râvnă pentru Dumnezeu, nu ca pe un stăpân al naturii sau al vremii. El rămâne un prooroc al Vechiului Testament, nu o divinitate a furtunii.

Credința populară nu contrazice învățătura Bisericii, ci doar o „îmbracă” în straie locale, apropiate de viața satului. Putem prețui ambele moșteniri, povestea frumoasă din folclor și adevărul de credință, fără să le confundăm.

De altfel, fenomenul acesta s-a petrecut la multe popoare europene. La trecerea spre creștinism, sfinții au preluat treptat rolurile și sărbătorile vechilor divinități, ca oamenii să păstreze reperele familiare și să treacă mai ușor la noua credință.

Ce să reții despre Sfântul Ilie și vechiul stăpân al tunetului

Dacă vrei să ții minte esențialul, iată firul pe scurt al acestei povești.

  • Sărbătoarea cade pe 20 iulie, în plin sezon de furtuni de vară.
  • Imaginea carului de foc vine din Biblie, din Cartea a IV-a a Regilor, nu din credințele precreștine.
  • Tunetul „atribuit” sfântului este moștenire din folclor, nu învățătură de Biserică.
  • Suprapunerea peste vechea divinitate a furtunii a fost un proces firesc de creștinare.

Așadar, povestea despre cum a luat Sf. Ilie locul vechiului „zeu al tunetului” din credința strămoșilor nu este o confuzie, ci o dovadă vie a felului în care un popor și-a păstrat reperele trecând la o credință nouă. Imaginile vechi nu au pierit, ci au prins un chip nou, mai cald și mai apropiat.

Data viitoare când vei auzi bubuind cerul în mijlocul verii, ai să știi că în spatele acelui tunet stau și carul de foc al proorocului, și amintirea îndepărtată a unui stăpân al furtunilor de demult. Două lumi adunate într-o singură poveste frumoasă, spusă din tată în fiu.

Alte informații utile:

Credință

Sfaturile părintelui Petru Marcel Suciu: „Oamenii optimiști se îmbolnăvesc mai greu”

1 Ianuarie ♰♰♰ Citește Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare 🙏🙏🙏
Credință

1 Ianuarie ♰♰♰ Citește Acatistul Sfântului Ierarh Vasile cel Mare 🙏🙏🙏

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare și de ce este bine să îl căutam în rugăciunile noastre
Credință

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare și de ce este bine să îl căutam în rugăciunile noastre

Cum citeau bătrânii vremea de Sf. Ilie. Iată semnele care prevesteau toamnă și recolta!
Credință

Cum citeau bătrânii vremea de Sf. Ilie. Iată semnele care prevesteau toamnă și recolta!

De ce se tăia miel sau berbec de Sf. Ilie. Iată ce simboliza acest obicei de pomană
Credință

De ce se tăia miel sau berbec de Sf. Ilie. Iată ce simboliza acest obicei de pomană

Sfântul Ilie, cumpăna verii. De ce ziceau bătrânii că de aici vremea se schimbă
Credință

Sfântul Ilie, cumpăna verii. De ce ziceau bătrânii că de aici vremea se schimbă

Ce credeau bătrânii despre visul cu cânepă uscată în noaptea de Sf. Ilie
Credință

Ce credeau bătrânii despre visul cu cânepă uscată în noaptea de Sf. Ilie

Ce sunt Ilie Pălie și Foca, zilele de foc de care se temeau bătrânii
Credință

Ce sunt Ilie Pălie și Foca, zilele de foc de care se temeau bătrânii

De ce nu puneau bătrânii mâna pe cuțit de Sf. Ilie. Iată ce spune tradiția!
Credință

De ce nu puneau bătrânii mâna pe cuțit de Sf. Ilie. Iată ce spune tradiția!

De ce nu se lucrează de Sfântul Ilie. Iată de ce se temeau bătrânii cel mai tare!
Credință

De ce nu se lucrează de Sfântul Ilie. Iată de ce se temeau bătrânii cel mai tare!

Leave Comment
  • Toate Rețetele
  • Rețete de post
  • Prăjituri și deserturi
  • Supe și Ciorbe
  • Sfaturi Practice
  • Bucătăria mea
  • Casă și grădină
  • Remedii Naturiste
No Result
View All Result
Turtite de post

Turtițe pufoase și moi, de post – fără ouă sau lapte

Ciulama de ciuperci

Ciulama de ciuperci – Rețetă de Post. Rapidă și foarte gustoasă

Chec zebra de post

Chec zebră DE POST, cu portocale și cacao – un desert pufos și aromat

Varza calita, de post

Varză călită – rețetă de post. Iese extraordinar de bună și gustoasă!

Pilaf dulce de post

Pilaf dulce delicios cu fructe proaspete și fructe uscate! Rețetă de post!

Turte de post

Lipii făcute în casă (turte) – la cuptor – super pufoase și bune – DE POST

gogosi-pufoase-de-post-simpli-si-buni

Gogoși pufoase de post – se topesc în gură pur și simplu

Ciorba de post

Ciorbă de legume – rețetă de post: gustoasă, sățioasă și ușor de pregătit

Salată de vinete cu legume – un preparat gustos și consistent pentru iarnă

NEGRESĂ cu NUCI și GEM – era Bucuria COPILĂRIEI! Iți mai amintești acel MIROS MINUNAT din Bucătărie?

TURTE de POST – După o Rețetă VECHE. Așa le făcea BUNICA

Prajitura Medana

Prăjitura Medana – de post – pufoasă și absolut minunată

Clatite dospite de post

Clătite dospite DE POST – foarte moi și pufoase. Merită încercate!

Iahnie cu boia de ardei

Fasole BĂTUTĂ cu Ceapă și Usturoi – REȚETĂ de POST

Turte de casa pufoase

Turte pufoase făcute acasă: o rețetă pe cât de simplă pe atât de gustoasă. Rețetă de post

Placinte de post cu varza

Plăcinte de post, cu varză: foarte sățioase și pufoase

sarmale cu hrisca si orez

Sarmale de post cu hrișcă: Gust perfect ca al celor cu carne

tort sanatos de curmale si ciocolata

Fără zahăr și fără făină – Prăjitură sănătoasă cu ciocolată! Este și de post

Chec cu cacao de post

Chec pufos cu cacao – DE POST – o rețetă ușoară cu un rezultat deosebit de gustos

Chiftele de linte

Cele mai bune chiftele de linte: rețetă DE POST. Extraordinar de gustoase și sățioase

  • Prima pagină
  • Despre
  • Contact

© 2023 Sfaturile Bunicii Angela - Rețete Culinare De La Țară

No Result
View All Result
  • Contact
  • Despre
  • Privacy Policy

© 2023 Sfaturile Bunicii Angela - Rețete Culinare De La Țară