Pe 20 iulie, când satele românești sărbătoresc Sf. Ilie, multe gospodine de altădată își făceau cruce la primul tunet și lăsau coasa în cui. Tot ce ține de ce nu e bine să faci de Sf. Ilie ca să nu atragi grindina și trăsnetul vine dintr-o frică veche și firească, frica omului de la câmp față de furtunile năprasnice de vară.
Hai să depănăm împreună aceste credințe, așa cum le povesteau bătrânii pe prispă. Nu ca pe niște reguli de urmat, ci ca pe un folclor frumos, parte din zestrea satului de odinioară.
De ce se tem oamenii de furtună chiar de Sf. Ilie, pe 20 iulie
Sf. Ilie este prăznuit pe 20 iulie în calendarul creștin-ortodox, iar în tradiția populară este socotit stăpânul tunetelor, al fulgerelor și al ploilor cu grindină. De aici pornesc zecile de superstiții legate de furtună din această zi.
Legenda spune că sfântul aleargă pe cer într-un car de foc tras de cai înaripați. Tunetul ar fi huruitul roților, fulgerul biciul lui, iar trăsnetul săgeata cu care alungă duhurile rele. O imagine de poveste, păstrată în culegerile de folclor ale lui Tudor Pamfile și Simion Florea Marian.
De ce tocmai această dată? Pentru că mijlocul lui iulie chiar coincide cu vârful sezonului de furtuni de vară la noi. Țăranul vedea cum o singură noapte de grindină îi rupea porumbul și via, așa că teama lui avea o rădăcină foarte concretă.
Munca grea în câmp și în gospodărie, lăsată deoparte de Sf. Ilie
De Sf. Ilie nu se lucra deloc la câmp. Bătrânii spuneau că cine coase, seceră sau cară fânul în această zi își cheamă singur grindina peste holdă, fiindcă sfântul ar pedepsi nesocotirea zilei lui de odihnă.
Se credea că nici roata carului nu trebuie pusă în mișcare. Dacă pornești carul tău, spuneau cei vârstnici, pornește și carul de foc al sfântului pe cer.
Pentru gospodari, legătura era limpede în mintea lor: respecți sărbătoarea, te ferești de pagube. Era felul lor de a împăca munca grea cu vremea care nu iartă.
Gesturile din casă de care se fereau gospodinele ca să nu atragă trăsnetul
Pe vreme de furtună, femeile umblau prin casă cu mare băgare de seamă. Se spunea că nu e bine să ții geamurile și ușile larg deschise, fiindcă trăsnetul ar intra pe deschizături și pe curent.
Oglinzile se acopereau cu o pânză, ca să nu cheme fulgerul prin sclipirea lor. La fel, obiectele lucioase și de fier, toporul, coasa sau furca, se scoteau din mână, fiindcă se credea că metalul atrage trăsnetul.
Iată un amănunt interesant. Unele dintre aceste fereli au și un sâmbure de adevăr, fiindcă metalul și copacii izolați, mai ales stejarul și nucul, chiar cresc riscul de trăsnire. De aceea bătrânii fereau animalele de sub copacii singuratici.
Mărul, lumânarea și obiceiurile de ocrotire împotriva grindinei
Până la Sf. Ilie nu se mâncau mere. De ziua sfântului, oamenii duceau merele la biserică pentru binecuvântare și abia după aceea le gustau. Cine se grăbea, spuneau bătrânii, atrăgea seceta sau grindina peste sat.
În timpul furtunii se aprindea la icoană o lumânare păstrată de la Paște, ca semn de ocrotire a casei. Lângă ea se punea busuioc sfințit și ramuri verzi la grindă, tot împotriva trăsnetului.
Gospodinele pricepute pregăteau din vreme apa și hrana animalelor, ca să nu fie prinse de furtună afară. Iar tunetul auzit chiar de Sf. Ilie era citit ca semn al toamnei, vestind, după vorba din bătrâni, roade bune, dar și o iarnă grea.
Ce să reții din credințele de Sf. Ilie
Înainte de toate, ține minte că vorbim despre folclor, nu despre sfaturi de urmat azi.
- Sf. Ilie se ține pe 20 iulie, ca zi de odihnă și respect
- Nu se muncea la câmp și nu se umbla cu carul, de teama grindinei
- Geamurile, oglinzile și obiectele de fier se fereau pe timp de furtună
- Merele se gustau abia după ce erau duse la biserică
- Protecția reală în furtună vine din adăpostire, nu din vechile credințe
Frumusețea acestor obiceiuri stă în atmosfera satului de altădată, în legătura strânsă dintre om, câmp și cer. Tot ce ține de ce nu e bine să faci de Sf. Ilie ca să nu atragi grindina și trăsnetul rămâne o poveste caldă din bătrâni, o moștenire pe care merită să o ținem vie chiar dacă nu o mai luăm în serios.
Astăzi știm că adăpostul, paratrăsnetul și o mașină închisă ne apără mai bine decât orice oglindă acoperită. Dar poveștile bunicilor au farmecul lor aparte. Tu care dintre aceste obiceiuri le-ai prins în familia ta? Spune-ne în comentarii ce se mai ține la voi de Sf. Ilie.
